“Părerea mea este că lumea de azi este întoarsă pe dos şi suferă atât de mult din cauză că este tot mai puţină dragoste în casele oamenilor, în viaţa de familie. Nu mai avem timp pentru copii, nu ne facem timp pentru ceilalţi, nu ne rămâne timp să ne bucurăm unul de altul.”
“Dragostea începe în familie. Dragostea se trăieşte în familie şi de aceea lumea de acum are parte de atât de multe necazuri şi suferinţă. Se pare că oamenii din ziua de azi sunt într-o goană nebună, dornici de realizări tot mai mari, de averi tot mai multe. Părinţii au tot mai puţin timp pentru copii. Soţii au tot mai puţin timp unul pentru altul. În casele oamenilor, lucrurile nu sunt aşa cum ar trebui şi de aici pleacă problemele care tulbură liniştea omenirii.”
„Cea mai grea boală nu este nici lepra, nici tuberculoza, ci sentimentul că nimeni nu te vrea în preajmă.”
„Noi credem că sărăcia înseamnă să nu ai de mâncare, să nu ai haine, să nu ai un acoperiş deasupra capului. Dar omul care este dat la o parte, de care nu îi pasă nimănui şi pe care nu-l iubeşte nimeni este cel mai sărac dintre toţi. Ca să scăpăm de această sărăcie, trebuie să facem ceva chiar în casele noastre.”
“Nouă ni se pare că ceea ce facem este doar o picătură într-un ocean. Dar, fără acea picătură, oceanul nu ar fi la fel de plin.”
„Dacă îi judeci pe oameni, nu îţi mai rămâne timp să îi iubeşti.”
„Un om lăsat în voia sorţii, de care nu îi pasă nimănui este mai flămând şi mai sărac decât unul care nu are ce să mănânce.”
„De fiecare dată când zâmbeşti cuiva, dai dovadă de un act de iubire. Îi dăruieşti un cadou, faci un gest frumos.”
„Faptele bune se ţin de mână şi se prind într-un colier superb de dragoste.”
„Sunt un condei mic în mâna lui Dumnezeu cu care scrie o scrisoare de dragoste omenirii.”
„Trebuie să Îl căutăm pe Dumnezeu, însă nu Îl vom găsi în hărmălaie şi agitaţie. Dumnezeu este prieten cu liniştea. Uită-te la natură: copacii, florile, iarba – toate cresc în linişte; uită-te la stele, la lună şi soare, cum se rotesc în linişte... Avem nevoie de linişte pentru a atinge inima cuiva.”
„La sfârşitul vieţii nu vom fi judecaţi după câte diplome am primit, câţi bani am făcut sau câte lucruri măreţe am înfăptuit. Vom fi judecaţi după „Am fost flămând şi mi-aţi dat să mănânc. Am fost dezgolit şi m-aţi îmbrăcat. Am fost fără adăpost şi m-aţi primit în casa voastră.”
(Maica Tereza)