Un nume ce ne-a dat nume

Maieru... Ce început de drum! Pe vremuri, oamenii treceau pe lângă Liviu Rebreanu şi-i dădeau bineţe. Îl priveau cu mirare, iar lui îi stătea pe limbă să-i oprească, să le spună că este tot el, cel de acum 30 de ani. Acelaşi, neschimbat! Cunoştea tot satul, doar satul l-a învăţat ce înseamnă cu adevărat fericirea.

Acasă! Aşa a botezat Rebreanu comuna bistriţeană Maieru, interiorul acestei arii ce poate fi numită generic "Cuibul visurilor". Odată ce i-ai urmat paşii, simţi porunca interioară de a zăbovi, de a rămâne, de a te aşeza la una dintre mesele lui de taină şi trudă nocturnă, ori în vreo bancă din şcoala care îşi poartă fala de a fi avut un asemenea premiant în dimineaţa vârstei.

Şcolarul şi-a desprins aici cele dintâi silabe. Apoi, a turnat mari coloane de susţinere pentru superbul templu al limbii române. Era plăpând la început, remarcau contemporanii săi, "precum firicelul de apă al Someşului la izvorul de sub Ineu". Dar, urmându-şi albia, a ajuns asemenea râului tumultuos. Dinspre amiaza incandescentă spre dimineaţa maiereană, Rebreanu le-a dăruit sătenilor - "un roman al nostru, un roman pentru NOI", spunea - o carte care, însă, se citeşte invers: Ion!

Nu e uşor să mergi pe urmele lui Rebreanu, gândindu-te că despre opera, viaţa şi personalitatea scriitorului s-au conceput nenumărate studii şi monografii. Nu e uşor să călătoreşti sute de kilometri până la Maieru doar pentru a respira aerul pământului pe care el l-a iubit cel mai mult pe lume - pentru că da, Maierul a fost locul pe care Rebreanu l-a venerat. La Târlişua, sub poalele Ţibleşului, acolo unde s-a născut, nu a petrecut decât doi ani şi jumătate.

În casa părinţilor, de la Prislop, şi-a găsit creaţia, dar nu fericirea absolută. Îi poartă pe deplin amintirea doar Maieru... Prin Muzeul Memorial din comună, prin bustul falnic din faţa clădirii, Rebreanu a rămas viu. Acum, el este cel care, zi de zi, le dă bineţe cetăţenilor.

Încă de la primele ore ale dimineţii pofteşte pe fiecare maierean să intre în "laboratorul" său de creaţie. Nu le zâmbeşte, fiindcă nu-i stă în fire, dar le repetă "povestea pământului", a iubirii şi a satului bistriţean. Ne invită şi pe noi!

Aşezată în coasta unei coline, la marginea dinspre Năsăud a Prislopului, casa în care au locuit părinţii scriitorului primeşte scurte vizite. Acum e pustiu. La intrare, pe placa de marmură, se poate citi: "În această casă, reclădită în anul 1957, prin munca locuitorilor din Prislop-Năsăud, a trăit în mijlocul eroilor săi din romanul «Ion» marele scriitor Liviu Rebreanu".

Bustul de bronz al scriitorului pironeşte cealaltă colină. Într-o cameră - ultima dintre cele trei - se află un interior modest, dar încărcat de spiritualitatea familiei Rebreanu. Aici, în căsuţa din pripas, se citeşte un text-cheie, care s-ar potrivi tuturor localităţilor pe care romancierul le-a cucerit. O frază pe sub arcada căreia, de aproape patru decenii, vizitatorii se opresc să privească: "De când romanul «Ion» a devenit prea cunoscut, satul Prislop a dobândit o faimă pe care n-a nădăjduit-o niciodată".


Nici amurgul, nici sfârşitul prea crud şi abrupt de la Valea Mare nu i-au putut smulge drumul drept către glorie. Înainte de a fi aparţinut Năsăudului, Ardealului, ţării întregi şi universalităţii literare, a fost al lor - întocmai ca Someşul, spun târlişuanii de sub Ţibleş, maierenii de sub Ineu şi prislopenii lui Ion. Acum, autorul "Răscoalei" aparţine fiecărui călător în parte. Cine ajunge la Rebreanu, pătrunde în viaţa lui şi în oaza de fericire a consacrării .

INVITATIE DE PARTICIPARE

           

Şcoala Gimnazială ,, Liviu Rebreanu”,  anunţă intenţia  de a achiziţiona mobilier şcolar pentru clasele pregătitoare, an şcolar 2013-2014, COD CPV- 39160000-1 „Mobilier Şcolar”

1. Obiectul contractului : „Achiziţie publică de mobilier şcolar pentru clasele pregătitoare, pentru anul şcolar 2013-2014” Cod CPV 39160000-1 „Mobilier Şcolar”

2. Procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica: -Achizitie directa.

  

3. Sursa de finantare a contractului de furnizare care urmeaza sa fie atribuit: bugetul de stat, O.M.E.N.  3948/21.06.2013.

            4. Valoarea estimată este de 6935,48 lei fără TVA, echivalent a 1564,19 euro, calculat la cursul BNR din data de 18 iulie, valabil pentru data de 19 iulie 2013, 1 euro= 4,4339 lei.

4. Oferta depusa de ofertant trebuie sa cuprinda:

 - Deviz oferta

Propunerea financiara

Propunerea tehnică

Ofertantul va elabora propunerea financiara astfel încât aceasta sa furnizeze toate informatiile solicitate cu privire la pret precum şi la alte conditii financiare şi comerciale legate de obiectul contractului de achizitie publica.

5. Data limita pentru solicitarea clarificarilor: 26 iulie 2013.

6. Limba de redactare a ofertei: limba română

7. Perioada de valabilitate a ofertelor: 60 zile

8. Pretul va fi exprimat in RON, fara TVA si echivalent euro.

9. Data pentru care se determina echivalenta RON/euro: cursul RON/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil in 19.07.2013.

10. Pretul ofertei este ferm in RON.

NU se accepta actualizarea pretului contractului

11. Criteriul care va fi utilizat pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări este preţul cel mai scăzut.

            12. La oferta de bază:

o       NU se accepta oferte alternative

13. Perioada de garantie a produsului: min.1 an

           

14. Plata pretului contractului se va face prin contul IBAN  deschis la Trezoreria Tg.Mureş, în maxim 15 zile de la data primirii facturii de către beneficiar.

15. Documentele care insotesc oferta:

            oferta financiară;

             

16.Adresa la care se depune oferta: Str.Şurianu nr.3

17.Data limita pentru depunerea ofertei:  25.06.2013, ora 12˚˚.

18. Ora, data şi locul deschiderii ofertelor: 25.06.2013, ora 14˚˚.

la sediul  din strada Şurianu nr.3.

            Pentru informatii suplimentare ne puteti contacta la tel. mobil 0735194971, persoana de contact , contabil şef Dascăl Cireşica Angela.

Caietul de sarcini se găseşte la secretariatul şcolii .

Director,

Prof. Nistor Gheorghe

Presedinte pentru o zi

Zece elevi mureşeni au fost luni, 3 iunie, preşedinţi de Consiliu Judeţean pentru o zi, graţie proiectului demarat de CJ Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, concretizat într-un concurs de eseuri cu tema “Judeţul Mureş peste 20 de ani”. Cele mai bune zece eseuri au fost premiate, premiul constând în vizitarea sediului Consiliului Judeţean, primirea în audienţă la preşedintele Ciprian Dobre, precum şi vizite la şantierul Parcului Auto pentru Sporturi cu Motor de la Cerghid şi Aeroportul Internaţional “Transilvania”.

Cei zece “preşedinţi”,  Bianca Alexandra Grama (clasa a VII-a A, Şcoala Gimnazală „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureş), Andreea Pop (clasa VIII-a B, Şcoala Gimnazială „Europa” Târgu Mureş), Emil Coroş (clasa V-a C, Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, Târgu Mureş), Diana Bucur (clasa VII-a A, Colegiul Naţional „A. Papiu Ilarian”), Andrei Voicu Tomuţ (clasa VII-a A, Colegiul „Papiu”), Adriana Elena Dovan ( clasa VIII-a, Şcoala Gimnazială Ogra), Carla Sand (clasa VII-a C. Şcoala Gimnazială Iernut), Andreea Merdariu (clasa VII-a A, Colegiul Naţional „Unirea”),Robert Păcurariu (clasa VII-a A, Colegiul Naţional „Unirea”), Raul Octavian Rus (clasa VIII-a B, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, Târnăveni) au vizitat Sala Mare de şedinţe a Palatului Administrativ luând la cunoştinţă despre ce înseamnă Consiliul Judeţean, rolul şi menirea acestuia în dezvoltarea judeţului.

Întrevedere cu preşedintele CJ

Vizita a continuat cu întâlnirea cu preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, unde cei zece elevi şi-au spus punctul de vedere despre cum văd ei dezvoltarea judeţului. Fiind în postura de preşedinţi pentru o zi, elevii nu s-au sfiit să-şi exprime punctele de vedere vis a vis de anumite aspecte, printre care şi cele şcolare. Mai mult decât atât, au fost invitaţi să ocupe scaunul preşedintelui CJ, ca nişte adevăraţi preşedinţi. Finalul a stat sub auspiciile inspecţiei în teritoriu, aşa cum îi stă bine unui preşedinte de CJ,  elevii vizitând şantierul Parcului Auto pentru Sporturi cu Motor de la Cerghid şi  Aeroportul Internaţional “Transilvania”.

„A fost o discuţie transparentă din care cred că am învăţat cu toţii. Am vorbit despre cum se convieţuieşte în Târgu-Mureş, despre Dumnezeu, despre obiceiuri, medicină, despre energie alternativă. Un subiect foarte important pe care l-au abordat elevii a fost şcoala, despre cum ar trebui să fie şcoala, astfel ca ea să nu fie una obositoare, să fie o activitate care să le placă. Propunerile pe care ei ni le-au transmis le voi discuta cu Inspectoratul Şcolar, deoarece sunt nişte observaţii de bun simţ, observaţii corecte din punctul meu de vedere”, a precizat Ciprian Dobre.

“Viitor pe care trebuie să-l creionăm astăzi”

Dialogul dintre preşedintele CJ Mureş cu elevii a fost unul cât se poate de deschis, dovadă nu doar a inteligenţei celor zece elevi, dar şi a modului de abordare al anumitor aspecte, unul dătător de speranţă pentru anii ce vor veni.

„În 2007-2008 am organizat o acţiune similară, „Prefect pentru o zi”. Pe toţi acei copii i-am regăsit în cele mai de top nivele în facultăţile dinţarăşi străinătate. De regulă, aceşti copii sunt nişte copii excepţionali, care au rezultate excepţionale. Sunt convins că şi cei pe care i-am întâlnit acum, care au fost preşedinţi pentru o zi îi voi regăsi peste zece ani în locuri în care vor influenţa viaţa publică şi socială, în general. Avem un viitor pe care trebuie să-l creionăm astăzi. Viaţa acestor copii în mare măsură depinde de cum muncim noi astăzi şi ce proiectăm pentru viaţa lor. În ei putem să avem încredere deplină, că vor duce mai departe ceea ce începem noi acum”, a precizat Dobre.

Noaptea muzeelor 2013

NOAPTEA MUZEELOR 2013 Muzeele vor fi deschise până la ora 2,00, iar accesul este gratuit [excepţie fac expoziţia temporară „Leonardo da Vinci” din Cetatea Târgu-Mureş (Muzeul de Arheologie şi Istorie) şi Turnul Prefecturii, care pot fi vizitate până la ora 22,00, cu preţ redus – 2 lei intrarea] PROGRAMUL EVENIMENTULUI CENTENAR PALATUL CULTURII CAFENEA ŞI „PROMENADĂ” – LA BELLE EPOQUE Perioada 17-19 mai, orele 10,00 – 22,00 Locaţie – strada George Enescu; Descriere: În spiritul propunerii pariziene pentru Noaptea Muzeelor: „Un obiect – O poveste”, pe stradă, de-a lungul intrării principale în Palatul Culturii, se vor amenaja temporar o cafenea şi o „promenadă” în stilul La Belle Epoque, pentru a introduce participanţii la eveniment, în atmosfera începutului de secol XX- perioada construcţiei acestui edificiu impozant şi a impunerii sale în istoria culturală a oraşului. ARHEOLOGIE VIRTUALĂ Sâmbătă, 18 mai, orele 14,00 – 2,00 Locaţie: Sala Mică a Palatului Culturii, str.George Enescu nr. 2; Coordonator: Daniel Cioată, Pánczél Szilamér; Descriere: Tur virtual al cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, scanare 3D a unor piese arheologice, demonstraţie de reconstituire 3D a Cetăţii Târgu-Mureş, reconstituire 3D a castrelor romane Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni şi a turnului de observaţie de la Ibăneşti, realizate în cadrul proiectului Traseul limesului roman în judeţul Mureş (proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional). Muzeul de Etnografie şi Artă Populară EVOCARE: "AUREL FILIMON - ACTIVITATEA SA MUZEOGRAFICĂ ŞI ETNOGRAFICĂ DESFĂŞURATĂ ÎN PALATUL CULTURII DIN TÂRGU-MUREŞ" Sâmbătă, 18 mai, ora 17; Locaţie: – Piaţa Trandafirilor nr. 11, Târgu-Mureş; Coordonator: Dr. Dorel Marc; Descriere: Evenimentul are drept obiectiv evocarea activităţii desfăşurate de Aurel Filimon în domeniul muzeografiei în general, al etnografiei în special - în cadrul Palatului Culturii din Târgu-Mureş, care aniversează centenarul existenţei sale. Vor fi evocate: - principalele momente de implicare ale lui Aurel Filimon în activitatea de constituire a colecţiilor muzeale, de organizare a campaniilor de achiziţii ale obiectelor din domeniile arheologie, istorie, etnografie, ştiinţe ale naturii; - activitatea în cadrul Societăţii de Arheologie, Istorie şi Etnografie, iniţiativele privind organizarea primelor expoziţii în Palatul Culturii, mai cu seamă a celor etnografice. EXPOZIŢII Muzeul de Istorie ARHITECTURĂ ŞI ARTĂ DECORATIVĂ LA TÂRGU-MUREŞ LA ÎNCEPUTUL SEC. AL XX-LEA Sâmbătă, 18 mai, orele 10,00 – 2,00 Locaţie: sălile Uniunii Artiştilor Plastici, str.George Enescu nr.2; Coordonator: Novák József; Descriere: Expoziţie organizată cu ocazia sărbătoririi celor 100 de ani de la inaugurarea Palatului Culturii din Târgu-Mureş (1913). Prezintă aspecte mai puţin cunoscute şi sesizate de către publicul vizitator, ale stilului Secession din arhitectura Palatului şi a altor edificii civile din oraş, precum şi obiecte din patrimoniul muzeului datând din perioada respectivă. Muzeul de Ştiinţele Naturii EXPOZIŢIA TEMPORARĂ „DIN LUMEA CIUPERCILOR” Vernisaj: Sâmbătă, 18 mai, ora17,00 Locaţie: Muzeul de Ştiinţele Naturii, strada Horea nr. 24; Realizator: Daniela Botoş, Mihaela Sămărghiţan; Partener: Societatea de Micologie „Málnássy László” Târgu-Mureş; Descriere: valorificarea expoziţională a colecţiei de macromicete; Colţul interactiv: modalităţi de recunoaştere a speciilor de ciuperci comestibile şi otrăvitoare şi de realizare a sporogramelor. Colţul mâncăcioşilor: degustare de produse alimentare preparate din ciuperci. Muzeul de Artă EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ VIDA ÁRPÁD Sâmbătă, 18 mai 2013, ora: 18,00 Locaţie: Cetatea Târgu Mureş - Muzeul de Arheologie şi Istorie; Coordonator: Szabó Zoltán; Descriere: Expoziţia retrospectivă Vida Árpád (1884-1915), propune o selecţie de aproximativ 50 de lucrări de grafică şi ulei pe pânză, din patrimoniul Muzeului de Artă din Târgu- Mureş, dintre cele mai reprezentative pentru stilul autorului. Prin ele se face o succintă, dar consistentă trecere în revistă a creaţiei sale, marcată de o bună stăpânire a tehnicii desenului în redările anatomice şi de accente specifice stilului Secession, la modă la începutul sec. al XX-lea. Născut la Târgu-Mureş, cu o existenţă efemeră, Vida Árpád şi-a început studiile de artă la Mintarajziskola, Budapesta, în anul 1903, încurajat de profesorul său de desen, Gulyás Károly. Din primii ani de studiu a participat la expoziţii naţionale şi internaţionale. În 1909 lucrările sale erau expuse la Dresda, iar în anul următor la Budapesta şi Veneţia. În 1910 i s-a acordat premiul Eszterházy şi, în acelaşi an, pleacă pentru studii la Paris. Acestea vor fi continuate în Germania şi Italia, după care se stabileşte la Budapesta. În 1913, din cauza problemelor de sănătate, revine în Târgu Mureş, iar doi ani mai târziu moare. O parte din lucrările sale (respectiv 94 de piese), se păstrează în patrimoniul Muzeului de Artă din oraşul natal. Relaţii suplimentare: artamuzeu@yahoo.com ATELIERE DE CREAŢIE/LUCRU PENTRU COPII Castelul Gurghiu ATELIERUL„TRĂIND CU ROMANII” Sâmbătă, 18 mai, orele 10,00 – 16,00 Locaţie: Sala Mică a Palatului Culturii, str. George Enescu nr. 2; Coordonatori: Angela Săplăcan, Koppány Ötvös; Descriere: Familiarizarea copiilor cu modul de viaţă, îmbrăcămintea şi portul roman din secolele II şi III d.Ch.; Muzeul de Arheologie ATELIERUL „ŞCOALA ARHEOLOGICĂ” Sâmbătă, 18 mai, orele 11,00 – 14,00 Locaţie: Cetatea Târgu-Mureş; Coordonatori: Németh Rita, Coralia Bonta; Descriere: Tradiţia Şcolii arheologice va fi continuată şi în acest an, Muzeul de Arheologie punând la dispoziţia copiilor un spaţiu amenajat şi uneltele necesare unei cercetări arheologice veritabile. Şantierul arheologic va cuprinde două locuri de joacă pentru copii în care vor fi ascunse, în nisip, mai multe jucării, oferindu-se astfel ocazia micilor arheologi să savureze plăcerea unor descoperiri impresionante. Grupe de vârstă: grădiniţă şi clase primare; durata: 20 minute; număr de locuri/grupă: maxim 20; Înscrieri: telefon: 0745 954393; e-mail: ritaenemeth@yahoo.com Muzeul de Artă ATELIER „REDESCOPERIREA MUZEULUI PRIN PUZZLE” Sâmbătă, 18 mai 2013, orele: 10,00 - 2,00 Locaţie: Palatul Culturii, str. George Enescu nr. 2; Coordonator: Cora Fodor; Descriere: Muzeul de Artă îşi propune să aducă publicul mai aproape de înţelegerea lucrărilor expuse, prin realizarea unor ateliere de puzzle pe categorii de vârstă şi pe grade de dificultate. Aceste puzzle-uri sunt reproduceri ale câtorva dintre cele mai celebre lucrări expuse în cele două galerii: Galeria de artă românească modernă şi Galeria de artă clasică maghiară. În acest fel vizita la muzeu devine mai atractivă şi foarte relaxantă, apropiind publicul de operele de artă. Pe măsură ce piesele sunt găsite şi potrivite, se poate confrunta jocul de puzzle cu originalul expus. Astfel, propunem să se regăsească valorile autentice ale muzeului în mod creativ şi original. Relaţii suplimentare: artamuzeu@yahoo.com Muzeul de Etnografie şi Artă Populară ATELIER „PICTURĂ PE RAME DE LEMN” Sâmbătă, 18 mai, orele 15,00 – 17,00 Locaţie: Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Piaţa Trandafirilor, nr.11; Coordonator: Vasile Mureşan; Descriere: Vizitatorii se pot iniţia în pictura ramelor de oglinzi şi de icoane, după modele inspirate de mobilierul pictat aflat în patrimoniul muzeului. Înscrieri: tel. 0265-250169, e-mail: muzeuetnomures@yahoo.com ATELIER „CONFECŢIONAREA PODOABELOR TRADIŢIONALE DIN MĂRGELE” Sâmbătă, 18 mai, orele 13,00 – 15,00 Locaţie: Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Piaţa Trandafirilor, nr.11; Coordonator: Laura Pop; Descriere: Podoabele realizate în diferite tehnici de lucru, oferă participanţilor înscrişi la acest atelier satisfacţia obţinerii unor podoabe cu ajutorul meşterului popular Kulcsar Maria. ATELIER DE „ÎNCONDEIAT OUĂ” Sâmbătă, 18 mai, orele 13,00 – 15,00 Locaţie: Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Piaţa Trandafirilor, nr.11; Coordonator: Livia Marc; Descriere: Cei prezenţi se pot iniţia în tehnica încondeierii ouălor cu ceară de albine. Pentru demonstrarea tehnicii de lucru avem ca invitat pe meşterul popular Oana Mareş. Muzeul de Ştiinţele Naturii ATELIERUL PEDAGOGIC „DESCOPERIRI PALEONTOLOGICE” Sâmbătă, 18 mai, orele 13,00 - 17,00 Locaţie: curtea Muzeului de Ştiinţele Naturii, strada Horea nr. 24; Descrierea activităţilor: descoperiri de...dinozauri; Coordonatori: Stanca Suciu, Ana Berbecar, Sorina Oprea; Coordonatori voluntari: prof. Adela Butiurca, prof. Laura Matis, prof. Rodica Precup, prof. Mioara Romonţi, prof. Dorina Rotar, prof. Letiţia Sava, Dana Danciu; Grupe de vârstă: 3-11 ani. Înscrieri - telefon: 0365430390, e-mail: muzeu_stn_ms@yahoo.com ATELIERUL „QUILT-UL FERMECAT” Sâmbătă, 18 mai, orele 13,00 - 17,00 Locaţie: Muzeul de Ştiinţele Naturii, strada Horea nr. 24; Descrierea activităţilor: picturi pe pânză albă (care vor fi reunite sub forma unui quilt) cu aspecte din natură sau cu aspecte din dioramele din expoziţia de bază a muzeului; Coordonatori: Mihaela Sămărghiţan, Sorina Oprea, Ana Berbecar; Coordonatori voluntari: prof. Adela Butiurca, prof. Laura Matis, prof. Rodica Precup, prof. Mioara Romonţi, prof. Dorina Rotar, prof. Letiţia Sava, Dana Danciu; Grupe de vârstă: 6-11 ani. Înscrieri - telefon: 0365430390, e-mail: muzeu_stn_ms@yahoo.com ATELIERUL DE CREAŢIE „FACE PAINTING” Sâmbătă, 18 mai, orele 13,00 - 17,00 Locaţie: Muzeul de Ştiinţele Naturii, strada Horea nr. 24; Descrierea activităţilor: realizare de picturi, direct pe feţele copiilor şi elevilor; Parteneri: Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” Târgu-Mureş, Asociaţia Umanitară „Pentru un zâmbet de copil” Târgu-Mureş; Coordonatori voluntari: prof. Mihai Frunză, prof. Monica Şamşudean, prof. Dorian Şamşudean. Laboratorul de Conservare – Restaurare ATELIERUL DE MODELAJ Sâmbătă, 18 mai, orele 10,00 – 16,00 Locaţia: Cetatea Târgu-Mureş; Coordonator: Strejac Florin, Pokorny Attila Descrierea activităţii - Copiilor începând de la 4 ani li se va oferi ocazia să îşi exprime creativitatea şi să se joace, modelând lutul, pe teme liber alese, în scopul dezvoltării abilităţilor motorii şi creative. ATELIERUL DE MOZAIC Sâmbătă, 18 mai, orele 10,00 – 16,00 Locaţia: Cetatea Târgu-Mureş; Coordonator: Raluca Dumitrescu, András Tihamér, Simona Mureșan Descrierea activităţii - Atelierul de mozaic va pune la încercare răbdarea şi creativitatea copiilor cu vârste mai mari (de la 8 ani în sus). Se vor oferi imagini-model pentru reconstituire, sau, la libera alegere, copiii vor da frâu liber imaginaţiei, realizând minuţioase compoziţii alcătuite din „tesera-e” colorate, lipite pe suporturi din lemn sau sticlă. ATELIERUL DE PICTURĂ PE FAŢĂ Sâmbătă, 18 mai, orele 10,00 – 16,00 Locaţia: Cetatea Târgu-Mureş; Coordonator: Ana Alfianu, Călin Pop Descrierea activităţii: Copiii de peste 4 ani vor avea ocazia de a juca diferite roluri cu ajutorul picturilor pe faţă – animalele favorite, personaje de basm, sau eroii îndrăgiţi. Fantezia şi abilităţile artistice ale echipei organizatoare vor veni în întâmpinarea dorinţelor copiilor (se vor folosi vopsele speciale pentru piele, fără risc pentru sănătate). DEFILARE ȘI EXPOZIȚIE OLD TIMER Vineri, 17 mai, orele 18,00 – 19,00 Descrierea activităţii: va avea loc defilarea unor automobile de epocă, cu steagul, afişul evenimentului şi cu portavoce pentru anunţarea programului Nopţii muzeelor, în zilua de vineri 15 mai, de la ora 18,00, o oră aproximativ, pe traseul: B-dul 1848, Gara CFR, Gh. Doja, B-dul 1 decembrie 1918, B-dul Pandurilor, Centru, 22 Decembrie 1989, Gheorghe Marinescu, Aleea Carpaţi, Centru. Sâmbătă, 18 mai, Expoziție Old Timer Locaţia: strada George Enescu; CONCERTE ÎN AER LIBER Descrierea activităţii: Pe scena amenajată în spaţiul străzii George Enescu, se vor desfăşura o serie de concerte în aer liber. Participă trupe experimentate de interpreţi români şi trupe de tineri artişti debutanţi. Aceştia propun noi sonorităţi pentru piese standard din repertoriul de jazz şi piese aparţinând altor genuri muzicale, precum şi piese compoziţii proprii. Vineri, 17 mai; Orele 16,00 – 17,00 Tiberius Quartet Orele 19,00 – 20,00 Ana Maria Galea Trio Orele 20,00 – 22,00 Mike Godoroja Sâmbătă, 18 mai; Orele 16,00 – 17,00 Tiberius Quartet Orele 17,30 – 18,30 Duo Blackleaf Orele 19,00 – 20,00 Ana Maria Galea Trio Orele 20,00 – 22,00 Vizi Imre LASER SHOW Sâmbătă, 18 mai, orele 22,00 – 2,00 Clădirea Palatului Culturii

Mărţişorul literaturii române

Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografiecă s-ar fi născut la 1 martie 1837.^[1] O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu.^[2]

Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919.^[3]

Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig"), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței, la Broșteni, unde continuă școala.^[2] În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.^[2]

S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în Amintiri:

„Dragi mi-erau tata și mama, frații și surorile și băieții satului, tovarășii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, țarinele cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire.”

Din 1855 până în 1859 urmează cursurile seminarului iar apoi, luându-și atestatul, revine în satul natal. Se însoară mai târziu la Iași cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinți din Iași, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Simbolism - Naturalism Modernism - Tradiționalism Semănătorism- Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism -Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

v • d • m

La 19 decembrie 1860 se naște fiul său Constantin.

În 1864, Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.

După ce timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, este exclus definitiv din rândurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece și-a părăsit nevasta, a tras cu pușca în ciorile care murdăreau Biserica Golia și s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (În 1993, el a fost reprimit post-mortem în rândurile clerului.) ^[4] Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell îl destituie și din postul de institutor, însă venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale școlare.

În 1873 se încheie procesul său de divorț, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. A căutat o casă în care să se mute, alegând o locuință în mahalaua Țicău (bojdeuca).

În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

Între 1883 și 1889 a fost bolnav de epilepsie^[2] și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle.

Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

Opera

Povești Capra cu trei iezi (1875) Dănilă Prepeleac (1876) Fata babei și fata moșneagului (1877) Făt Frumos, fiul iepei (1877) Povestea lui Harap-Alb (1877) Ivan Turbincă (1878) Povestea lui Ionică cel prost (1877) Povestea lui Stan-Pățitul (1877) Povestea porcului (1876) Povestea poveștilor (1877-1878) Povestea unui om leneș (1878) Punguța cu doi bani (1875) Soacra cu trei nurori (1875) Povestiri Acul și barosul (1874) Cinci pâini"' (1883) Inul și cămeșa (1874) Ion Roată și Cuza-Vodă (1882) Moș Ion Roată și Unirea (1880) Păcală (1880) Prostia omenească (1874) Ursul păcălit de vulpe (1880)

Nuvele Moș Nichifor Coțcariul (1877) Popa Duhul (1879) Romane autobiografice Amintiri din copilărie (1879) Fragment de autobiografie Scrisori Scrisori de familie Către Gheorghe Creangă Către Zaheiul Creangă Către Ecaterina Vartic Către Elena Creangă-Chiței Scrisori către prieteni Către Mihai Eminescu Către Vasile Conta Către Alexandru C. Cuza Către Nicolae Gane Către Mihail Kogălniceanu Către Titu Maiorescu Către Iacob Negruzzi Către Ioan Slavici Către Victor Zaharovschi

În primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții și gândiri ciudate care se vor personifica în Ivan Turbincă. În aceasta din urmă regăsim tema dinToderică, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovește turbinca lui Ivan ca să intre într-însa cine o vrea Ivan și fără voia lui să nu poată ieși.

A doua categorie de lucrări a lui Creangă o formează anecdotele, povestiri cu dezvoltări lungi, cu o intrigă bine condusă și cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporană lui. În "Cinci pâini" aflăm o satiră la adresa judecătorilor și avocaților, pe care îi numește: "ciorogari, porecliți și apărători". În două din ele aflăm o persoană istorică foarte interesantă. Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Cea intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii.

Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii”. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de Moș Ion Roată.

În cele din urmă unul din boieri îl invită să ridice singur o piatră mare ce se afla în grădină. Neputând s-o facă singur, Roată e ajutat de ceilalți țărani. "Acum ai înțeles", întreabă boierul. Roată răspunde: Am înțeles așa, că până acum noi țăranii am dus fiecare câte o piatră mai mare sau mai mică pe umere, însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre.

Prima parte a operei lui Creangă o formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil spiritul poporului de la țară, pun însă în evidență însușirile lui literare proprii.

Amintirile din copilărie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meșteșugită a frazei, în care se vede totuși tonul poporan, - scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.

Hora Unirii

Hai sa dam mâna cu mâna
Cei cu inima româna, 
Sa-nvârtim hora fratiei
Pe pamântul României! 

Iarba rea din holde piara! 
Piara dusmania-n tara! 
Între noi sa nu mai fie
Decât flori si omenie! 

Mai muntene, mai vecine, 
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire, 
Si la moarte cu-nfratire! 

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere.
Unde-s doi, puterea creste
Si dusmanul nu sporeste! 

Amândoi suntem de-o mama, 
De-o faptura si de-o seama, 
Ca doi brazi într-o tulpina, 
Ca doi ochi într-o lumina.

Amândoi avem un nume, 
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, 
În noi doi un suflet bate! 

Vin' la Milcov cu grabire
Sa-1 secam dintr-o sorbire, 
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare, 

Si sa vada sfântul soare
Într-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe câmpïa româneasca!

Hora Unirii
   
 Vezi  mai multe  video    din   muzica